Fapte interesante

Faptele interesante despre cvas

În căldura sufocantă a verii cvasul beneficiază de o cerere enormă. În jurul butoaielor se adună cozi din doritori de a gusta din băutura rece. Totuşi, pe lângă proprietăţile sale utile cvasul ascunde în sine şi pericol. Prin ce este util cvasul?

În primul rând, în componenţa lui se includ o mulţime de microelemente şi vitamine necesare: acidul lactic, vitaminele grupei B, calciul, magneziul, fosforul, precum şi aminoacizii.
Proprietăţile utile ale cvasului se datorează procesului de fermentaţie. Microorganismele care se stabilesc în cvas în timpul acestui proces normalizează digestia, precum şi tratează disbacterioza. Cvasul de pâine este folositor pentru oamenii, care suferă de gastrită şi au aciditatea stomacală scăzută, boli ale inimii, oamenilor cu sistemul nervos slăbit şi celor care pur şi simplu vor să-şi îmbunătăţească dispoziţia. Acţiunea acizilor din componenţa cvasului poate descompune şi elimina celulele moarte sau bolnave. În afară de cele enumerate, cvasul fortifică smalţul dinţilor, vindecă ulcere şi favorizează slăbirea, deoarece accelerează metabolismul.

Prin ce este cvasul periculos?

Problema este în faptul, că cvasul „vărsat”, spre deosebire de cel de butelie este considerat a fi unul „viu”, deoarece este preparat din produse naturale, biologic active. În cvasul veritabil nu se adaugă conservanţi, aditivi gustativi, aromatizatori şi îndulcitori de diferite tipuri. Însă, anume din cauza acestei „vivacităţi” băutura are un termen de păstrare redus – doar două zile în loc răcoros.
Cvasul fermentat, acru, care se păstrează la temperaturi calde este pur şi simplu periculos. În el încep a se înmulţi diferite microorganisme periculoase, care pot conduce la intoxicaţie alimentară şi alte probleme. În aşa fel băutura folositoare se transformă rapid într-o bombă cu efect întârziat.

Comentariile medicului: „Cvasul în general nu este un produs dietetic, pentru că el se obţine în rezultatul fermentaţiei. Iar aceasta înseamnă că persoanelor cu boli ale tractului gastrointestinal nu li se recomandă consumul cvasului. Fermentaţia cauzează rapid iritaţii stomacale şi poate conduce la acutizarea bolilor cronice, precum sunt: colita, gastrita, ulcerul gastric. El nu poate fi consumat de către mamele care alăptează şi copiii cu vârsta până la trei ani, deoarece chiar şi o băutură proaspătă, prin specificul său, poate provoca colici la bebeluşi.
În afară de aceasta, nu uitaţi că cvasul este un produs al activităţii vitale a ciupercilor, ceea ce înseamnă că poate provoca cu uşurinţă alergii alimentare. Mulţi oameni nu dau atenţie acestui fapt, considerând că un produs natural nu le poate provoca alergii. În plus, mediul acid al cvasului însuşi provoacă iritaţii stomacale. Iar dacă în procesul fabricării sau păstrării cvasului au fost comise încălcări ale normelor sanitare, atunci fără îndoială, se pot produce intoxicaţii alimentare. Temperaturile înalte şi conţinutul zahărului în băutură creează un mediu prielnic dezvoltării bacteriilor. Nu putem şti cât de răcit este rezervorul cu cvas, iar vânzătorii stau în soare ore în şir. Însă, dacă aveţi stomacul sănătos şi sunteți siguri de calitatea produsului, atunci puteţi consuma cvasul fără teamă.”
Încă ceva despre cvas:

Cvasul este o băutură străveche. Precursorii lui au apărut în Egipt în mileniul 3 î.e.n.

Există trei tipuri de cvas – de pâine, de fructe, de pomuşoare. Există o mulţime de reţete de preparare a acestuia.

În ghidul tipurilor de bere a programului de certificare a „judecătorilor berii” (BJCP) cvasul este inclus în categoria „bere specială”. În această categorie se includ băuturile la fabricarea cărora se utilizează tehnologii, materie primă şi aditivi neobişnuiţi. Precum şi tipurile de bere istorice, tradiţionale şi locale.

Conţinutul de alcool în tipul de cvas de drojdie (fabricat din pâine crescută cu drojdie): de la 0,7% din vol. până la 2,6% din vol.